Suntem in faliment

"Faliment" este cuvantul folosit intr-o stire pentru a descrie situatia in care se afla specia umana in acest moment. Cu o populatie ce se apropie vertiginos de 7 miliarde, umanitatea a reusit sa consume , chiar in avans, toate resursele pe care i le-a pus la dispozitie planeta pe acest an. Pana la sfarsitul anului vom fi pe minus sau pe datorie, cum s-ar zice. Esecul general nu intereseaza pe nimeni. Nici macar criza economica nu a adus schimbari majore in modul cum se consuma, cum se produce, cum se scot produsele pe piata.
Resursele naturale sunt decimate nemilos pe fabricarea unor lucruri care nu servesc la ABSOLUT nimic. Decat pentru a scoate banii din buzunarul consumatorului. Exista o vaicareala generala cu privire la limitarea cantitatii de hartie folosite, dar nu exista nici o norma care sa impuna producatorilor masuri drastice de economisire a acesteia. Se prefera sa se bata apa in piua cu privire la reciclare, dar nu se intreprinde nimic din punct de vedere legislativ cu privire la controlarea materiei prime care intra intr-un ambalaj sa zicem. Si problema este de nivel mondial. Stim cu totii ca ambalajul vinde in mare parte un produs. Cine sa indrazneasca sa limiteze imaginatia producatorului cand vine vorba de publicitate. Cumperi o cutie de bomboane de ciocolata si gasesti inauntru cateva bucati asezate intr-un suport de plastic, invelit cu inca o bucata de hartie, totul varat intr-o cutie de carton cu pereti dubli, ca nu cumva sa se deterioreze continutul. Vii acasa si incepi sa despachetezi alimente ale caror ambalaje ajung automat la cosul de gunoi. Chiar daca le selectezi pentru a face reciclare, de multe ori este munca in zadar. Stati linistiti, ca reciclatorii nu sunt fraieri sa refoloseasca tot ce va chinuiti voi sa recuperati. O parte a ambalajelor asa-zis refolosibile ajung tot la gunoiul menajer deoarece exista anumite tipuri de sticla, plastic sau hartie, cu o anumita calitate, cautate de agentii economici in cauza. De atatia ani de cand cumpar jucarii pentru copil, mi-a fost imposibil sa nu remarc sistemul de supra-ambalare practicat de producatori. Cutiile de carton sunt exagerat de mari si colorate, tocmai pentru a lua ochii copiilor si parintilor. Cand le desfaci, constati ca abureala e  totala, gasesti obiecte care incapeau intr-o punguta daca fabricantul si-ar fi dat un pic silinta sa economiseasca hartia. La modul general, exista o masa enorma de obiecte care sunt realizate din plastic, metal, lemn, si care sunt o risipa fantastica de materie prima deoarece sunt de proasta calitate, ori nu vor fi cumparate, ori se strica imediat si ajung la gunoi. In fabricarea acestor obiecte se face o investitie de energie care inseamna tot consum de resurse naturale, se consuma apa si munca umana si, mai mult, reprezinta surse de poluare. O asemenea afacere paguboasa ar trebui sa puna oamenii pe ganduri, dar cine are timp de asa ceva cand vine vorba de supravietuire? "Traieste clipa" este cel mai pagubos slogan adoptat de civilizatie. In cazul nostru e clar ca nu ne ramane prea mult timp daca cineva nu se hotaraste sa apuce taurul de coarne.