Daca mi-ar fi spus cineva ca voi lectura cu atata placere o carte atat de...exaltata, as fi putut pune pariu pe rabdarea mea cam limitata. Dar as fi pierdut cu brio, uimindu-ma pe mine insami.
Mark Helprin este o mare figura ca scriitor, stilul sau este cu siguranta dincolo de normele actuale. Iar a sa Poveste de iarna reuseste performanta de a fi un basm, bun de spus la gura sobei, dar cu dramatismul si extremele unei aventuri nemaipomenit de ample.
Problema cu aceasta carte a fost faptul ca eu am vazut mai intai filmul (Winter's Tale din 2014), cu Colin Farrell in rolul pricipal. Mi-a placut teribil, asa ca am cautat cartea. Diferenta este enorma. Dar amandoua sunt atat de frumoase, incat va recomand sa le savurati in ce ordine doriti. Oricum, povestea scrisa este mult mai vasta, era evident ca intr-un film nu puteau sa incapa atatea intamplari, de atat de mari dimensiuni. Efortul realizarii peliculei ar fi fost enorm sau ar fi fost nevoie de un serial.
Am avut parte de o carte exaltata, cum spuneam. Totul este la superlativ, in extreme, la limita. Personajul principal al povestii este de fapt orasul New York, surprins pe parcursul a doua epoci, la distanta de aproape 100 de ani, dar intr-un singur anotimp, teribila iarna nord-americana. De unde si numele cartii... Iarna capata dimensiuni apocalptice si conduce de fapt firul povestii. Fara iarna, destinul personajelor umane ar urma probabil alte cai, iar dramatismul ar scadea vertiginos in intensitate. Orasul este vazut ca un organism viu, cu cele rele si cele bune, dar mai ales cu cele supranaturale. Oamenii mor ca sa renasca si sa-si implineasca un nestiut destin, alaturi de ei sta o fiinta de pe alt taram, un cal nemaivazut, cu puteri grozave.
Dialogurile suna altfel, decorurile sunt atat de diluate, incat cu greu realizezi carui timp ii apartin. Prima parte a povestii se petrece in secolul al XIX-lea, urmarea si deznodamantul sunt chiar inainte de intrarea in secolul al XXI-lea. Foarte greu iti dai seama ca civilizatia a virat spre o epoca moderna, apropiata, iar acest lucru mentine atmosfera de basm, de neverending story.
Dragostea pune totul in miscare, chiar in ciuda gerului necrutator care poate lua vieti sau poate lega locuri altminteri separate de sute de kilometri. Iarna poate fi un prilej de sarbatoare si distractie pentru cei invatati cu vanturile naprasnice. Imprejurimile maretului oras american sunt izvor de legende, iar scriitorul foloseste acest lucru pentru a compune un fundal plin de mister.
Personajele cartii sunt bine conturate, extrem de puternice, invaluite intr-o aura care le insoteste pe tot parcursul intamplarilor, indiferent ca sunt pozitive sau profund negative. Nu lipsesc peisajele coplesitoare, am avut sentimentul ca sunt intr-un avion, deasupra acestora, si pot sa urmaresc fiecare linie descrisa de autor.
Mark Helprin reuseste sa miste sufletul cititorului intr-un mod cu totul original si nu este de mirare ca aceasta carte a fost bestseller New York Times. Este o oda inchinata creaturii uriase numita "oras" si vointei oamenilor care il populeaza.
Povestea de dragoste dintre Peter Lake, copilul orfan devenit hot si un mecanic de exceptie, si Beverly, fata unui magnat de presa, supravietuieste peste ani, in spirit, in ciuda faptului ca, fizic vorbind, protagonistii au disparut de mult. Pana la urma, un sentiment atat de puternic cum este suferinta si amintirea unor datorii de suflet pot reinvia trecutul.
Va invit in lumea inghetata a celui mai frumos basm contemporan.
Gasiti aceasta carte la pretul redus de 58 de lei pe libris.ro.
ce frumos ai povestit, chiar vreau sa o citesc!
RăspundețiȘtergereN-am mai citit de mult basme! Poate că ar fi timpul să reîncep.
RăspundețiȘtergereDaca imi permiti sa-ti fac o recomandare, incearca filmul "The Huntsman Winter's War".O carte a ta, pe cand?
RăspundețiȘtergere