Jurnal de weekend

Saptamana trecuta am fost la Pitesti. De fapt, in ultimii ani, datorita serviciului, am avut ocazia sa ajung de mai multe ori in acest oras. Cam pe joi eram in Trivale. Desi tarcaia o ploaie marunta si nesuferita, mie tot mi s-a parut ca paduricea de la Trivale este superba. Cat am stat acolo, am auzit ciripit de pasarele, semn ca primavara este pe drum.

De fiecare data Pitestiul mi-a lasat o impresie mult mai buna decat am avut-o vreodata despre Ploiesti. Probabil unde are un relief oarecum neuniform, iar strazile urca si coboara pe alocuri, este mai putin banal decat orasul meu. In mod sigur are mai multa verdeata. Cel putin in centru pe unde m-am invartit eu. Totul pare sa fie mai primitor si mai civilizat. Nu si vremea! Mai mereu am nimerit o vreme cainoasa. Cu toate acestea, zilele trecute am obsevat ca vegetatia era mai avansata decat pe la noi, iar tufisurile de Forsithia inflorisera toate. Ca sa nu mai zic de aer...Aerul era respirabil si nu mirosea deloc a petrol. Bravo lor!
Dar sa lasam Pitestiul, trebuie sa ma impac cu ideea ca in Ploiesti este altfel.

Ieri mi-a venit pe mail una dintre stirile acelea "conspirative". Zice ca rusii s-au jurat pe memoria lui Stalin ca nu ei au spart cu rachete meteoritul ce a incins spiritele in ultima perioada. A iesit la iveala un clipulet care, luat la bani marunti, arata ca in timp ce "bolovanul cosmic" se indrepta cu 50000 km/ora spre catastrofa, un obiect zburator neidentificabil il depaseste (!!!!) si dupa doua secunde se produce explozia meteoritului. Chestia asta a alimentat teoria extraterestrilor buni care vegheaza asupa Pamantului. Cica ei ar fi plantat o bomba pe meteorit, spargandu-l in fragmente extrem de mici, ceea ce rusii cu rachetele lor n-ar fi putut realiza in veci!
In sfarsit ieri seara, desi eram cam turtita, m-am apucat de aticle. Si da-i si lupta! Ca aveam oarece inspiratie si nu stiam cat ma tine.
Am vreo cinci sticlute de vodca, din acelea de 200 de ml, mici si plate. Am avut rabdare sa fac trei. Atata am bibilit la ele ca am vrut sa aplic doar modelul din servetel si restul sa ramana sticla transparenta, ca e mai de efect. Iata ce a iesit...

Si iata-le si pe partea cealalta...

Apoi am facut un ghiveci de ceramica pentru uzul meu personal. Ghiveciul l-am gasit la serviciu, ciobit si aruncat intr-un colt.  L-am pregatit pentru o aloe mare pe care sotul meu a recuperat-o de pe scara ca era rupta. El e ciuca florilor abandonate cum sunt eu ciuca sticlelor reciclate. Dar aloea e dificila, ma indoiesc ca se va prinde.

Borcanele sunt seturi cu sticle pe care le am mai de mult timp. Sunt de la castraveti murati si ness.

In sfarsit, farfuria e cu model oriental. se vede cam stralucitoare pentru ca are pe fond o culoare roz auriu perlat. Acesteia ii voi face si o sticla asortata cat de curand.