Unii încã se mai întreabã…

…dacã produsele cosmetice ar trebui sã aibã ştanţatã data de expirare pe ambalaj. M-am mirat puţin când am citit articolul de aici . Eu credeam cã rãspunsul e de la sine înţeles. Dacã n-aş vedea termenul de valabilitate trecut pe cutie, aş pune la îndoialã originalitatea produsului şi seriozitatea fabricantului. S-ar parea ca prin alte pãrţi dezbaterea are ca motivaţie faptul cã apar din ce în ce mai multe produse organice, lipsite de conservanţi, deci mai perisabile decât cele obişnuite.

Pe de altã parte chiar chimicalele cu formule complexe riscã sã-şi micşoreze valabilitatea datoritã ingredientelor care se bat cap în cap. Se anuleazã reciproc, cum explicã un dermatolog din Omaha. Un compus chimic cu o duratã de viaţã de 3 luni , pus la un loc cu un antibiotic, îi poate provoca acestuia degradarea chiar într-un ambalaj ermetic, ceea ce înseamnã cã unele dintre proprietãţile produsului se pierd chiar dacã acesta nu a fost desigilat. Modul de ambalare este de asemenea important. Cremele de ochi tind sã prezinte o acumulare mare de bacterii atunci când sunt ambalate în borcãnaşe sau cutiuţe. Unele ingrediente au pH diferit şi se neutralizeazã, altele pur şi simplu nu sunt chimic compatibile. Cu cât un produs are mai multe ingrediente, cu atât valabilitatea lui este mai micã. Cu cât anume  mai micã, nu e prea clar! Companiile deruleazã propriile teste dar acestea dureazã şi costã. Ori producãtorii vor sã-şi lanseze repede pe piaţã noile gãselniţe. In plus, valabilitatea poate fi afectatã de o depozitare în condiţii necorespunzãtoare sau de o manevrare improprie. Unele companii au trecut la ambalarea produselor în cutii în care ingredientele active se gãsesc în compartimente separate. Se ştie cã produsele odatã desfãcute, puritatea şi eficacitatea lor sunt afectate de aer şi bacterii. Tocmai de aceea s-au pus la punct ambalaje care permit ieşirea produsului, dar nu şi intrarea aerului. Prezentarea unor ambalaje cu compartimente separate are însã şi o componentã psihologicã. In acest fel clientul vede efectiv douã produse cu douã beneficii separate.

Recomandarea pentru extinderea duratei de viaţã a unui produs cosmetic ar fi depozitarea într-un loc uscat şi rece, deci nu în baie! Totodatã folosirea unui aplicator din bumbac în locul degetelor va reduce înmulţirea bacteriilor. Iar adãugarea apei în produse nu face decât sã favorizeze germenii.

Concluzia ar fi cã nu trebuie sã vã cramponaţi de produse. Atunci când acestea se brânzesc, îşi schimbã culoarea şi mirosul înseamnã cã trebuie aruncate.

Din toatã argumentaţia de mai sus eu am înţeles cã nu trebuie sã ne bazãm prea tare nici pe datele de expirare înscrise pe ambalaje. Singura metodã de a ne proteja ar fi aceea de a nu consuma chestii aflate “pe ultima sutã de metri” şi aici mã refer mai ales la produsele vândute la ofertã deoarece mai au puţin timp pânã sã expire.