Un vis frumos

Prin noiembrie 2012 presa britanicã anunţa ceea ce este probabil împlinirea celui mai arzãtor deziderat al omenirii – gãsirea unei metode de a obţine legume şi fructe prin utilizarea unor resurse naturale cvasi-nelimitate – energie solarã, apa oceanului şi vastul spaţiu al deşertului.

Pe scurt, un fost bancher preocupat de agriculturã a cumpãrat o porţiune întinsã din deşertul australian, profitând de preţul scãzut al terenului de aici. A adunat în jurul sãu o echipã de cercetãtori care au pus la punct un sistem de sere în care au reuşit sã creascã legume în cantitãţi industriale, fãrã sã foloseascã pesticide, apã dulce sau tehnologii poluante pentru mediu.

Lanţul funcţioneazã în felul urmãtor. Pe o lungime de 75 m sunt montate oglinzi parabolice care urmãresc soarele pe tot parcursul zilei. Cãldura astfel captatã este concentratã asupra unei ţevi prin care trece petrol. Petrolul încãlzeşte la rândul sãu câteva rezervoare cu apã de mare care este preluatã din subteran, ţãrmul oceanului aflându-se la doar 100 m distanţã. Apa încãlzitã produce abur care este folosit pentru turbine în vederea generãrii de electricitate. O parte din apa fierbinte încãlzeşte serele în nopţile reci, iar restul este desalinizatã şi folositã la udarea plantelor.

Tot sistemul este computerizat şi poate fi controlat chiar şi din altã parte a lumii, cu o aplicaţie pusã pe iPhone!

Compania care s-a încumetat în acest experiment se numeşte Sundrop Farms şi a reuşit sã demonstreze întregii lumi cã este posibilã o agriculturã prietenoasã cu mediul, naturalã. Aceste legume nu sunt categorisite totuşi ca “organice” deoarece nu sunt crescute pe sol, ci în sistem hidroponic. In interiorul serelor au fost introduse albine ce ajutã la polenizare şi o specie de insecte ce distrug dãunãtorii. Nu sunt folosite pesticide.

Numeroşi reprezentanţi ai lanţurilor de supermarketuri au vizitat aceste sere pentru a vedea cu ochii lor legumele obţinute fãrã chimicale. Sundrop intenţioneazã sã realizeze încã o serã în Qatar.

Acestea sunt faptele. Oare va rezista acest proiect? Sã nu uitãm cã s-a încercat şi înlocuirea carburanţilor fosili cu metode alternative, dar pionierii acestor tehnologii s-au izbit de inerţia şi lãcomia marilor “baroni” ai petrolului. In agriculturã, ca şi în industria petrolierã, existã interese economice imense, greu de blocat. S-au investit sume uluitoare în cercetare şi dezvoltarea organismelor modificate genetic, a substanţelor chimice de combatere a dãunãtorilor, a metodelor intensive de cultivare a terenului.

Oricum, acest proiect reprezintã o speranţã pentru populaţia umanã aflatã în creştere. Aş vrea sã apuc ziua în care deşerturile lumii vor fi împânzite de sere şi panouri solare. Poate nu este chiar atât de îndepãrtat acest viitor.