Smirnã şi tãmâie

Indiferent cât credeţi sau nu în ritualurile religioase, trebuie sã ştiţi cã majoritatea au în spate explicaţii logice şi sunt foarte util de practicat chiar de cãtre cei mai puţin credincioşi. Incepând cu argintãria din dotarea bisericilor care nu este un moft sau un lux, ci un mod de protejare împotriva transmiterii bolilor. Icoanele, tacâmurile şi vasele rituale sunt atinse şi sãrutate de mii de oameni, unul dupã altul, fãrã ca cineva sã se fi îmbolnãvit vreodatã din cauza acestei promiscuitãţi într-ale igienei publice. Vasele din argint şi tacâmurile de argint sunt folosite de mii de ani pentru proprietãţile purificatoare ale acestui metal preţios.  

Folosirea smocului de busuioc înmuiat în apã, pentru sfinţirea acesteia (agheasma), are la origine faptul cã aceastã plantã este o adevãratã minunãţie în ceea ce priveşte regenerarea şi revitalizarea celularã. Puteţi sã puneţi de cu searã câteva fire de busuioc, chiar şi uscat, într-un pahar cu apã, îl lãsaţi peste noapte şi dimineaţa beţi “ceaiul” astfel obţinut. Daca perseveraţi veţi vedea cã este un remediu extraordinar pentru ridicarea tonusului general, pentru stoparea cãderii pãrului (puteţi sã faceţi masaje ce acest ceai înainte de a vã spãla pe cap), pentru redarea luminozitãţii tenului. 

De curând, cercetãri fãcute de ruşi au arãtat cã simplul semn al crucii are puteri vindecãtoare dacã este realizat corect, adicã atingând cu degetele centrul energetic situat între sprâncene, numit “al treilea ochi”, apoi chakra situatã în plexul solar şi umerii. Si mai spectaculos a fost faptul cã s-a descoperit cã vechiul obicei, în prezent pierdut la noi, de a face semnul crucii asupra mâncãrii şi bãuturii înainte de masã, duce la purificarea instantanee a hranei, concentraţia bacteriilor patogene scãzând spectaculos. Apa suferã modificãri ale structurii indiferent dacã rugãciunea este spusã de credincioşi sau necredincioşi, iar persoanelor care o spun li se stabilizeazã tensiunea arterialã.

Smirna şi tãmâia folosite în ritualurile religioase sunt de fapt rãşini ale unor specii diferite de arbori şi arbuşti. In vremurile biblice acestea erau considerate la fel de preţioase ca şi aurul, dovadã fiind faptul cã cei trei Magi au dus ca dar la naşterea lui Iisus aur, smirnã şi tãmâie. Tãmâia era cunoscutã nu numai pentru mirosul sãu frumos, dar şi pentru puternicele acţiuni antiinfecţioase, antiinflamatorii şi analgezice. In fond arborele Boswellia secretã aceastã rãşinã tocmai pentru a-şi astupa şi vindeca rãnile produse pe scoarţã. Smirna are ca efect mai ales întãrirea sistemului imunitar şi stimularea producerii de celule albe, discutându-se în mediul ştiinţific chiar despre folosirea ei în tratarea unor forme de cancer. Parfumul inconfundabil al celor douã rãşini are un efect de tonificare şi energizare a organismului deoarece stimuleazã acea parte a creierului care are legãturã cu emoţiile, dar şi hipotalamusul, glanda pituitarã şi glanda pinealã.

Ne tãmâiem casele ca sã purificãm spaţiul şi sã curãţãm energia negativã, dar, mai ales, ca sã ne echilibrãm pe noi înşine în acest mediu ostil şi bulversant în care suntem obligaţi sã trãim. Putem fi fanatici în credinţã sau în necredinţã, dar trebuie sã ştim sã recunoaştem acele lucruri care au valoare cu adevãrat. Respingând din start unele tradiţii, respingem de fapt un bagaj de cunostinţe care nu a apãrut odatã cu ritualurile creştine, ci vine din experienţa civilizaţiilor antice.