Eşti ceea ce mãnânci

Aveam de gând sã scriu douã articole. Unul despre slãbire, altul despre metode neconvenţionale de tratare a cancerului. Apoi mi-am dat seama cã amândouã ar fi avut la bazã acelaşi punct de plecare, alimentaţia. Pentru fiecare aveam o motivaţie extrem de personalã: lupta pe care o duc în fiecare an cu kilogramele în plus, luptã acutizatã odatã cu ieşirea din iarnã, din motive lesne de înţeles, şi faptul cã o persoanã foarte apropiatã mie a fost diagnosticatã recent cu o formã de cancer mamar.  Nu realizezi cât de vulnerabil eşti la boli grave decât în momentul în care cineva drag se confruntã cu aceastã problemã.

Uneori îţi spui cã nu ai avut cazuri în familie şi nu trebuie sã te alarmezi. Ei bine, mie viaţa mi-a dovedit cã nu este aşa, iar predispoziţia geneticã nu “bate” un stil nesãnãtos de viaţã, stressul şi mediul poluat în care trãim. In ceea ce priveşte problema mult mai puţin alarmantã a excedentului de kilograme, trebuie sã spun cã eu nu am gãsit încã o metodã care sã nu-mi afecteze sãnãtatea şi aşa cam şchioapã. Pentru cã a face foamea, indiferent de numele dietei sub care este mascatã, înseamnã o încercare fizicã şi psihicã greu de suportat! Si periculoasã uneori…

Apoi am avut ocazia sã citesc despre Daniel Reid, un american de 64 de ani, stabilit în Bali unde practicã taoismul şi pune la dispoziţia interesaţilor programe de detoxifiere. Autor al unor cãrţi despre terapiile  complementare şi adept al conceptului “eşti ceea ce mãnânci”, Daniel Reid mi-a deschis ochii asupra unui fapt surprinzãtor de simplu, atât de simplu încât aproape cã nu îl observi. Preocupaţi cum suntem de a afla cât mai multe şi mai complexe lucruri despre suferinţele noastre, tindem sã defalcãm tratamentele acestor boli când, de fapt, existã o singurã problemã, alimentaţia profund greşitã pe care o abordãm, şi o singurã rezolvare, detoxifierea. Indiferent cã vorbim de cancer, obezitate, diabet, boli de inimã, tensiune arterialã, oricare ar fi demonul care ne îmbolnãveşte, acesta poate fi învins dacã avem suficientã voinţã sã ne schimbãm atitudinea faţã de propria viaţã.

Pe scurt Daniel Reid afirmã cã în urma metabolizãrii unor alimente nepotrivite cu natura noastrã, în organism se acumuleazã deşeuri acide, aceasta fiind cauza principalã a cancerului, fapt dovedit prima oarã în 1931, de cãtre Otto Warburg, un german ce a primit Premiul Nobel pentru medicinã. Metabolizarea zahãrului, proteinelor şi a grãsimilor înseamnã mai mult deşeu acid. Toţi aditivii alimentari, pesticidele, îndulcitorii artificiali, medicamentele înseamnã şi mai mult deşeu acid. Omul este liber sã aleagã ce vrea sã mãnânce şi ar alege bine dacã ar fi în cunoştinţã de cauzã. Dar nimeni nu are interesul sã-ţi deschidã ochii! Dacã arsenicul ar fi vandabil, comercianţii ţi l-ar împacheta frumos şi ţi l-ar oferi pe tavã. Nu existã scrupule. Cum ne putem feri de aceastã agresivitate permanentã?

Daniel Reid dezvãluie cheia terapiei practicate de el, detoxifierea. Ce pãrere are el despre creşterea alarmantã a numãrului de supraponderali şi obezi din ţãrile civilizate? Surprinzãtor el crede cã aceşti oameni mor de foame. Deşi ingurgiteazã cantitãţi uriaşe de alimente, faptul cã organismul lor proceseazã mâncare lipsitã de nutrienţii de bazã, îi face sã aibã o permanentã senzaţie de foame. Aceşti oameni intrã într-un cerc vicios. Acelaşi în care intrã toţi cei care vor sã slãbeascã înfometându-se. Privezi organismul de hranã, iar atunci când îi oferi ceva, este de proastã calitate. Un astfel de individ ajunge sã se autoconsume. Pentru cã, înfometat şi disperat sã supravieţuiascã, corpul nostru începe sã-şi consume- atenţie!-nu depozitele de grãsime de care vrem sã scãpãm, ci masa muscularã, adicã proteina care oferã energie.

Cele trei acţiuni esenţiale pe care trebuie sã le întreprindã cineva care are probleme de sãnãtate sunt:

-          Sã bea numai apã alcalinã (a nu se confunda cu apa îmbuteliatã),

-          Sa nu mai mãnânce alimente care fermenteazã şi genereazã aciditate în organism,

-          Sã practice detoxifierea periodicã, prin post de 3 zile sau prin alte metode.

Am citit spusele lui Daniel Reid şi am fost perfect de acord cu el. Am citit cele trei sfaturi de mai sus şi sunt profund convinsã cã sunt cheia unei sãnãtãţi de invidiat. Dar, pe de altã parte, mi-am dat seama, cu toatã sinceritatea, cã mi-este imposibil sã le pun în aplicare, cu scrupulozitate, pe primele douã. Poate voi aveţi putere şi voinţã mai mare decât mine, dar eu nu sunt pregãtitã sã încep sã îmi controlez atât de minuţios alimentaţia. Nici nu pot ţine post, este prea drastic şi nu suport o asemenea privaţiune. In schimb am citit destul de multe lucruri despre produsele destinate detoxifierii şi voi adãuga un asemenea produs curei pe care o voi începe în curând. De ce? Pentru cã, aşa cum am spus la început, nu am de gând sã mai fac foamea! 

 Prefer sã folosesc un “ajutor” şi cred cã l-am descoperit în produsul Zeopur de la Plantina Cluj , o combinaţie unicã în România, din roca vulcanicã numitã zeolit şi ceaiul verde decofeinizat. Zeolitul este folosit de mult timp în cele douã Americi datoritã calitãţilor sale de “burete natural”, fiind capabil sã extragã din organism toate metalele grele şi toxinele acumulate în ficat, bilã, rinichi, curãţând aceste organe vitale de deşeuri, oferind protecţie împotriva cancerului. Ceaiul verde asigurã arderea mai eficientã a caloriilor, normalizând metabolismul, mãrind imunitatea şi protejând creierul.

Vreau sã spun cã îmi pun destul de multe speranţe în noua mea strategie “de primãvarã”. Nu-mi mai propun, ca în alţi ani, sã slãbesc neapãrat. Imi propun doar sã fiu mai sãnãtoasã. Iar cura mea va fi una bazatã pe hrãnire corectã, nu pe mâncat la limita supravieţuirii.

Vã invit sã o încercaţi alãturi de mine şi, peste câteva luni, poate vom mai fi pe aici, ca sã ne împãrtãşim experienţele. Si rezultatele bune, sper…