Din perlele copilului

Scriem la românã. Eu dictez, el comenteazã... Textul cu bucluc este „ Leul, mãgarul şi vulpea” de Lev Tolstoi. Puştiul se plictiseşte şi încearcã sã poarte o conversaţie. Eu nu sunt deloc încântatã, am o groazã de treabã şi el trage de timp.

„Ce nume mai e şi ãsta... Tolstoi?” întreabã el pe un ton serios.

„E un rus” zic eu scurt.

„A scris cã leul, mãgarul şi vulpea au plecat la vânãtoare...”

„Si?”

„Mãgarul nu e prãdãtor” zice pe un ton supãrat.

„E doar o povestioarã cu tâlc.”

Pauzã. Scrie alte douã cuvinţele.

„Auzi, da’ tu ştiai textul ãsta?”

Mã ia cu fiori. Pare sã vrea explicaţii mai ample.

„Parcã mi-l aduc aminte...Cred cã l-am fãcut şi eu la şcoalã” rãspund cu o falsã nepãsare.

„Pãi cum aşa? In 40 de ani n-ai avut timp sã-l înveţi?”