Tema din acest an a evenimentului se refera la sustinerea femeilor care vor sa-si alapteze copiii, dar si sa se intoarca la munca, deci crearea conditiilor pentru alaptare la serviciu. Se pare ca aceasta tema a mai fost propusa si in 1993 cand a fost demarata o campanie in acest sens.
Si in online-ul nostru a existat asa o emulatie si o incurajare a alaptatului, mai ales pe blogurile de parenting, bineinteles fara sa se pomeneasca de tema din acest an, cine naiba isi cara copilul la serviciu si sa-l mai si hraneasca la san in fata colegilor. Sau a sefului ciudos? Ca nu-mi inchipui ca sunt amenajate la noi locuri speciale pentru mame. Pe cine intereseaza tema sau parerile contra? Hei-rup-ul este general, si noi cu hei-rup-ul.
Chestia cu alaptatul, adica sarbatorirea lui anuala este oarecum fara noima daca judecati la rece.
ATENTIE: Urmeaza informatii intime si lejer penibile pentru urechile barbatesti.
Daca ai lactatie suficient, normal ca alaptezi. In plus, chiar esti obligata sa faci asta daca nu vrei sa te alegi cu niscai complicatii la sani deoarece nu poti sa stai cu productia de lapte in organism, trebuie sa o dai afara cumva. Vrei sa te duci la serviciu? Cale batuta! Folosesti o pompa de sani, pui laptele in biberoane, il bagi la frigider si cine ramane cu copilul il hraneste tot cu laptele tau. Ba, daca esti vreo paupera chiar iti convine sa te tina lactatia cat mai mult, nu esti nevoita sa treci pe lapte praf, il produci gratis. N-ai lactatie, asta este! Cumperi o formula buna si hranesti copilul.
La inceput n-am inteles ce atata tevatura cu alaptatul, mai bine zis de cand a devenit o problema de familie asa un deziderat mondial. Am citit cate putin ici si colo, in speranta ca ma voi lumina.
Saptamana Alaptatului se marcheaza incepand cu anul 1992. Se pare ca in occident a fost si continua sa fie o perioada de schimbare a atitudinii femeilor fata de statul acasa si alaptat. Femeile au preferat sa revina cat mai repede la munca si sa intrerupa alaptatul, lasand copiii pe mana bonelor de regula. Motiv pentru care in ultimii 25 de ani s-a pornit un tavalug de presiuni si bombardari cu informatii prin mijloacele mass-media si alte canale, informatii menite sa induca femeilor sentimentul ca isi parasesc copiii, care nu se vor mai dezvolta normal din toate punctele de vedere, vor fi niste becisnici intelectual si expusi in fata multor boli. Bineinteles ca au aparut tot soiul de studii si statistici: nu alaptezi, esti o denaturata. Alapteaza cat de mult, si pana la 3-4 ani daca nu te jenezi, o sa fii in parc cu copilul, asta o sa se ridice din groapa cu nisip si va urla ca-i e foame, iar tu tre' sa fii prompta ca altfel nu creste odrasla normala. Cat de aberant!
Iata ce spune dr.Amy Tuteur (traduc pe sarite), doctor obstretician care afirma ca are 4 copii si i-a alaptat pe toti.
"Este Saptamana Alaptatului, dar eu nu o celebrez. Nu fac asta deoarece email-ul meu este plin de mesaje de la femei care se simt vinovate pentru ca au incercat sa alapteze si nu au reusit. Aceste femei sunt tulburate de faptul ca au trebuit sa-si treaca copiii pe lapte praf. Nu poti sa imbunatatesti gradul de sanatate publica deoarece alaptatul in secolul XX nu a avut impact asupra ratei mortalitatii la copii, a sperantei de viata sau a nivelului de inteligenta.
Stati putin! Laptele de la sanul mamei nu este hrana perfecta? Nu chiar!
Hrana copiilor trebuie sa aiba trei caracteristici:
-Trebuie sa contina toti nutrientii si alti factori de care un copil are nevoie.
-Trebuie sa fie suficienta pentru a sustine cresterea copilului.
-Trebuie sa fie usor accesibila copilului.
Ca urmare, laptele de san poate fi o mancare perfecta pentru unii copii, dar absolut imperfecta pentru altii. Unii copii nu au musculatura dezvoltata sau nu se pot tine pentru a suge sau laptele este insuficient."
In argumentele aduse pentru sustinerea alaptatului exista cateva atat de tampite, incat nici nu mai stai sa judeci, asa te coplesesc de tare. Prima si cea mai grava, deoarece este cea mai culpabilizanta pentru femeie, este cea cu IQ-ul progeniturii care chipurile ramane codas la inteligenta, a doua este dezvoltarea imunitatii, a treia este legatura emotionala mama-copil. Orice ar sustine studiile, primele doua sunt determinate in mare parte genetic, nu se obtin prin alaptat, iar a treia...hai sa fim seriosi! Legaturile emotionale, pe masura ce creste copilul, sunt construite prin comportamentul parintilor, nu prin hrana. Intrebati-i pe cei care adopta copii.
Si totusi, de unde curentul asta atat de agresiv? Parerea mea este ca explicatia rezida in controversata teorie a controlului populational. Orice baba stie ca cel mai sigur mijloc anticonceptional este sa alaptezi, stiintific se numeste metoda "amenoreei de lactatie". Alaptezi, nu ai menstruatie, dar daca apare totusi, trebuie sa te protejezi cand faci sex. Si totusi alaptatul este o metoda foarte sigura macar in primele 6 luni. Puah, daca faci performanta de a alapta macar doi ani, ai toate sansele sa nu te inmultesti in perioada asta cu conditia (imi vine sa rad) ca "mesele" de lapte sa fie preponderente si sa se petreaca la interval de cel mult 4 ore. Cand credeti ca s-au facut cercetarile despre amenoreea de lactatie? Ei, na, incepand cu 1991, ce nu intelegeti?!
Campaniile WABA se adreseaza tuturor tarilor, adica si celor subdezvoltate si celor in curs de dezvoltare, in total sunt 120 de tari de pe tot mapamondul. Problema populatiei scapate de sub control este tocmai in aceste tari-India, China, tarile din Africa. Aici, femeile chiar muncesc cu copii atarnati de gat sau in spate deci tema din acest an pica manusa pe situatia acestor amarate.
Si acum, iata care era populatia lumii in 1990 cand WABA si UNICEF au devenit preocupate de bunastarea copiilor (sanchi!) : 5.278.640 de oameni. Suntem in 2015 si am depasit deja 7 miliarde. Stiti cati vom fi in 2050? Aproape 10 miliarde. Da, sunt sigura ca organizatiile astea internationale nu mai pot de grija copiilor nostri!
Interesantă temă!
RăspundețiȘtergereDuminică cât mai frumoasă îți doresc!
Pup cu drag și mulțumesc de vizită!