Despre canicula, haine si economia resurselor

Daca n-ati suferit de cald in perioada asta, sunteti niste fericiti. Daca ati suferit crancen, ca si mine, cred ca v-ati dat seama ca felul hainelor pe care le purtam pe canicula influenteaza in mare parte starea de confort/disconfort pe care o resimtim. Daca va imaginati ca urmeaza un articol despre hainele din fibre naturale, va inselati. Daca aveti impresia ca voi scrie despre moda, ati luat plasa. Daca v-ati saturat de atatia "daca" si ma rugati frumos, poate trec si la subiect.

Am vazut pe strada, in aceste zile fierbinti, oameni imbracati in cele mai nepotrivite haine. Barbati cu pantaloni de stofa, sosete si pantofi, femei cu blugi si tricouri mulate. Desi mare parte au priceput, dupa ani de temperaturi extreme, ca atunci cand suferi ca un caine in propria-i blana, nimic nu mai conteaza. O bluza lejera, o rochie vaporoasa, o fusta subtire, un pantalon de in fac toti banii in asemenea momente. Dar, cred ca mai ales femeile au bagat de seama, in astfel de zile ajungi sa speli si sa calci in nestire. Nu numai ca innebunesti de la caldura radiata de fierul de calcat, dar mai si consumi curent electric suplimentar, nemaivorbind de masina de spalat solicitata la maximum.
Si atunci ma intreb cui foloseste toata chestia cu normele sociale. Sunt perfect de acord ca trebuie sa fim decenti, adica spalati si calcati, dar m-as fi asteptat ca industria textilelor sa se fi reorientat in vreun fel si sa inventeze materialul-minune, adica acela care nu mai necesita operatiunile de mai sus. Sunt sigura ca se poate si ca undeva exista cercetatori care lucreaza intens in acest sens.

CRAILAR FLAX este prima fibra naturala care poate revolutiona industria textilelor. Asigura un confort asemanator bumbacului, dar are performantele sinteticelor. Sunt fibre moi si durabile, puternice, se usuca repede si nu se strang atunci cand sunt umezite.
Q MILK este o fibra biopolimerica bazata pe caseina din lapte. La fel ca lana sau matasea este moale, blanda cu pielea, antimicrobiana, non-alergica si rezistenta la temperaturi inalte. Deoarece bacteriile nu se pot dezvolta in aceste fibre, nu apare nici mirosul corespunzator. Este un material ideal pentru lenjerie sau imbracamintea care se poarta cel mai aproape de piele. La final, deseurile de fibre pot fi compostate, reducandu-se la zero.
RamTect reprezinta 100% lana americana. Sunt fibre extrem de moi si usoare, asigura o termoreglare superioara, o evaporare naturala si sunt biodegradabile.
Deci se poate!

V-ati gandit vreodata care a fost consumul de apa si energie in aceste zile, doar pentru intretinerea hainelor? Probabil este un numar incredibil, nu stiu daca a contorizat cineva aceste aspecte.
Exista la ora actuala materiale subtiri din bumbac care nu necesita netezire dupa spalare. Eu am descoperit bluze dintr-un astfel de material, as fi vrut sa vi-l arat, dar sunt sigura ca l-ati vazut pe strada sau in magazine sau chiar il aveti. Este bumbac putin transparent, dar nu intr-atat incat sa fie indecent si lasa pielea sa respire. Se spala usor de mana, necesita foarte putina apa, se usuca rapid si poti sa te imbraci imediat fara sa-l mai calci. Numai ca astfel de bluze costa cam 60 de lei de regula si pot ajunge la 25-40 de lei in sezonul de reduceri. Dar isi scot parleala pe partea cealalta, a economiei la apa si curent.

Tricourile obisnuite de bumbac, barbatesti, sunt dezastruoase. Transpiratia le lipeste de corp, este clar ca o camasa subtire ar face mai mult bine, cu conditia sa nu fie croita stransa pe corp. Stai putin! Ba chiar asa este la moda in acest moment! Numai ca barbatii par sa creada ca un tricou casual este mai comod si mai eficient din punct de vedere al caldurii.

Si totusi exista camasi subtiri, din materiale usor incretite care nu necesita netezire dupa spalare. Din pacate, pretul este din nou peste medie. Puteti sa verificati pe net, exista companii care vand haine rezistente la sifonare si care sunt prezentate ca atare pe site-urile online.
Am vaga impresie ca aceasta vara secetoasa nu este decat o avanpremiera la problemele noastre de mediu. In curand, economia de apa si restrictiile vor fi o realitate. Va trebui sa scoatem bani din buzunar pentru imbracaminte mai prietenoasa cu resursele naturale, dar si mai scumpa. Cu alte cuvinte consumul se plateste.
De fiecare data cand spalam rufe la temperaturi inalte se produce CO2, cu alte cuvinte amprenta noastra de carbon creste. Dar daca si uscam rufele in masina atunci lucrurile se inrautatesc. Spalarea a 200 de randuri de rufe in masina de spalat produce o jumatate de tona de CO2. Si suntem atat de multi!