Translate

joi, 27 decembrie 2018

Cartile 2018 - un top personal

La inceputul anului am facut un top pentru 2017, asa ca e bine sa continui pe aceasta linie.
Asadar, in acest an am citit 23 de titluri. Spun titluri deoarece unele au fost serii cu mai multe volume, per ansamblu rezultand ca am citit un pic mai mult decat anul trecut. Orice as face, nu pot sa depasesc doua carti pe luna si pace! Nu am timpul necesar, oricat mi-as dori asta. Of, daca as fi fost platita la cat citesc, m-as fi putut imbogati, nu? De imbogatire spirituala am parte, insa, din plin.

In acest an am avut o frumoasa colaborare cu Editura Univers, care m-a facut sa ies din zona de confort a SF-urilor si sa redescopar autori romani contemporani, dar si cativa straini surprinzator de atractivi, lucru pentru care sunt profund recunoscatoare.

Nu voi respecta rubricile din articolul de data trecuta, ca sa nu devina plictisitor, asa ca iata descoperirile mele din acest an:

Autori vechi (re)descoperiti in biblioteca personala: Fratii Arkadi&Boris Strugatki, doi rusi celebri pentru genul de SF scris in epoca comunista, un stil care surprinde si atrage prin idei si in prezent.
Cel mai ciudat fantasy: Orasul pustiu (seria Miss Peregrine) de Ransom Riggs
Un roman dintr-o serie care beneficiaza si de ecranizarea primului volum. Un autor cu o imaginatie aparte, o poveste cu totul altfel, emotionanta si terifianta in egala masura, greu de incadrat intr-un gen literar bine stabilit.
Cel mai reusit roman istoric: Ultimul regat de Bernard Cornwell
Roman-fluviu as zice, deoarece sunt 11 volume, eu mai am 5 de citit, dar sunt la fel de interesata ca la inceput. Aventuri si evenimente istorice reale, batalii si o epoca intunecata, acestea sunt ingredientele de baza.
Cel mai poetic autor: Monique Proulx (cartea Tinutul salbatic)
Daca ar fi sa aleg stilul in care as vrea sa scriu, acesta ar fi, adica cel al autoarei de mai sus. Doamna in cauza manevreaza cuvintele cu o abilitate iesita din comun, reusind sa descrie scene si peisaje de o frumusete iesita din comun.
Cel mai surprinzator SF: Cromozomul Calcutta de Amitav Ghosh
He, he, nici acum nu ma dumiresc prin ce intriga m-a purtat acest autor indian. Putina istorie, un mister al stiintei si lumea alambicata a unei Indii stravechi si a unei Indii a viitorului, greu de explicat acest amalgam plin de suspans.
Cel mai altfel roman cu vampiri: Lasa-ma sa intru de John Ajvide Lindqvist
Cred ca este singurul roman de acest gen pe care l-am putut digera, deoarece nu sunt fan vampiri sub nici o forma, nici la filme, nici la carti. Dar pe acesta l-am apreciat de-a dreptul, pare chiar credibil la un moment dat!
Cea mai incredibila poveste: Razbunatorul-Legenda lui Hugh Glass de Michael Punke
Caz real, ecranizare cu Leonardo Di Caprio, poveste dura, dura, din viata vanatorilor americani ai secolului al XIX-lea. Pare incredibila pana citesti explicatiile autorului. Apoi iti spui ca "viata bate filmul" ca de obicei!
Cea mai trista poveste: Steaua Marilor de Joseph O'Connor
Plangi de unul singur, nu alta! Bazata pe istoria cea cruda si absolut reala a foametei din Irlanda secolului al XIX-lea. Autorul, fratele cantaretei Sinead O'Connor, este de un talent covarsitor, transmite o emotie profunda prin fiecare cuvintel.
Cea mai draguta autoare romana: Cristina Andone (romanul "Plec")
Am zis "draguta" ca sa nu exagerez, dar e talentata foc, scrie bine, bine, si are un umor...Umor si o unda de tristete pe care o captezi printre randuri, dar nu prea stii cum sa o interpretezi, m-a impresionat, ce sa zic!

Acestea au fost preferintele mele din acest an. Sper doar ca si 2019 imi va da ocazia sa descopar autori tot atat de talentati si carti tot atat de frumoase. As spune doar ca tot ce am citit a fost bun, de obicei am mana inspirata in alegerea cartilor, rareori consider ca am dat banii aiurea. Pentru 2019 mi-am propus sa reiau serii din care am citit doar primul volum, desi mi-au placut destul de mult. Timpul ramane cea mai mare problema, dar, daca vrei cu tot dinadinsul, de obicei reusesti sa faci ce ti-ai propus.
Si eu VREAU sa citesc.


Un comentariu:

  1. Pe cât de mult îmi place să citesc pe atât de puțin timp am avut în 2018. Anul ăsta mi-am propus să citesc măcar o carte pe lună. Rămâne de văzut dacă voi putea respecta programul

    RăspundețiȘtergere

Comentariile la acest articol sunt moderate, nu apar imediat pe pagina.