Harta mea de suflet

Reeija este un magazin online care se ocupã cu furnizarea de obiecte frumoase foarte, foarte dragi femeilor. De genti şi poşete de piele este vorba! Dar ce credeaţi? Ce n-ar face o femeie pentru poşeta ei pretioasa! Ca orice afacere care se respectã, Reeija se implicã şi în proiecte sociale, motiv pentru care ne propune pentru proba pe care o sponsorizeaza în cadrul Spring SuperBlog, sã descriem un proiect destinat copiilor, o idée de campanie pentru educarea acestora în spirit comunitar.

Ei bine, dat fiindcã sunt fericita posesoare a una bucatã copil de aproape 9 ani, aş putea depune mãrturie cã, la aceastã vârstã, copiii sunt ca nişte...sugative. Absorb o cantitate uriaşã de informaţii, sunt oricând disponibili pentru activitãţi diverse, manifestã un entuziasm molipsitor pentru adulţi şi au idei surprinzãtor de mature. Dar au o micã hibã, tind sã amestece lucrurile, ştiu cum se numeşte localitatea de baştinã, vag judeţul, cine e nenea Primarul, au o groazã de cunoştinţe generale, dar foarte puţine specifice.

Si pentru cã se apropie sãptãmâna Scolii ALTFEL (07-11.04) şi tocmai ce am avut o şedinţã pe tema activitãţilor ce vor fi derulate în acele zile, mi-am dat seama cã, având la dispoziţie o perioadã de timp potrivitã, s-ar putea derula o campanie mai complexã, menitã sã informeze şi sã conştientizeze copiii cu privire la  zona în care locuiesc şi la problemele localitãţii, atât sociale cât şi de mediu.

Iatã propunerea mea pentru cele 5 zile ALTFEL, un proiect numit „Harta mea de suflet”:

ZIUA I – Cunoaşterea împrejurimilor

Foarte puţini copii reuşesc sã-şi dea seama ce înseamnã din punct de vedere organizatoric o localitate sau cât de întinsã este aceasta sau unde este situatã locuinţa lor. In aceastã fazã, o hartã foarte mare a localitãţii, cu strãzi, coloratã, este extrem de atractivã. Copiii se pot familiariza cu simbolurile unei hãrţi, pot vedea care sunt limitele localitãţii, care sunt punctele cardinale, dacã existã o apã care sã strãbatã localitatea sau ce relief este în jur. Ca activitate practicã se pot decupa cãsuţe din carton colorat, iar fiecare copil va identifica strada pe care stã, va lipi cãsuţa lui şi îşi va scrie numele în acel punct. Se pot decupa şi simboluri pentru clãdirile importante cum sunt şcoala, biserica, primãria, spitalul, poliţia sau câte o floare pentru parcuri/spaţii verzi. In acest fel se pot vizualiza distanţele. Harta realizatã astfel poate fi pãstratã permanent în clasã.

ZIUA a II-a – Identificarea zonelor deosebite

Fiecare localitate se mândreşte cu monumente istorice şi obiective culurale. Existã însã întotdeauna şi elemente naturale care dau identitate locurilor. In aceastã zi ar putea fi „descoperiţi” arborii seculari din localitate sau peisajele deosebite din împrejurimi. Se pot ţine lecţii despre importanţa pãstrãrii spaţiilor verzi, despre rolul acestora în recreere şi în reducerea poluãrii. Se vor nota strãzile sau punctele în care sunt amplasate aceste elemente. La întoarcerea în clasã se vor marca pe hartã aceste elemente.

ZIUA a III-a – Cunoaşterea tradiţiilor

Se poate organiza un mic târg cu produse fãcute de copii. Aceştia vor trebui sã pregãteascã acasã (cu ajutorul pãrinţilor, evident) dulciuri, sucuri naturale, vor confecţiona mici obiecte decorative. In curtea şcolii vor fi amenajate tarabe cu produsele copiilor, vor fi invitaţi şi pãrinţii, iar participanţii vor putea cumpãra pe sume simbolice sau vor putea face schimb de produse. Copiii pot învãţa despre valoarea muncii. Vor fi invitaţi meşteşugari locali care pot face demonstraţii de cioplit în lemn, de olãrit, de picturã.

ZIUA a IV-a – Identificarea problemelor comunitãţii

Copiii vor fi întrebaţi ce nereguli au observat ei în desfãşurarea vieţii de zi cu zi. Prea multe deşeuri? Nu se face colectarea selectivã a acestora? Parcuri neîngrijite? Prea puţini copaci? Terenuri pãrãsite, clãdiri pãrãginite, lipsa locurilor de joacã? Vor fi decupate cartonaşe negre şi vor fi lipite pe hartã în locurile corespunzãtoare, scriindu-se alãturi, pe scurt, problema identificatã.

ZIUA a V-a – Analiza rezultatelor

Aceastã ultimã zi va fi consacratã discutãrii lucrurilor descoperite pe parcursul celorlalte. Copiii vor fi îndemnaţi sã gãseascã soluţii la probleme. Se va studia harta obţinutã, iar observaţiile şi ideile copiilor vor fi aşternute într-o scrisoare ce poate fi adresatã Primarului localitãţii. Copiii vor semna cu toţii aceastã scrisoare. Vor avea astfel satisfacţia cã au întreprins ceva, împreunã, pentru rezolvarea problemelor.

Aceasta a fost (foarte pe scurt!) ideea mea. Mi-ar fãcea plãcere sã constituie punct de plecare pentru un proiect mai detaliat. Un astfel de proiect poate avea continuitate în timp, la fel şi harta realizatã de copii. In anul urmãtor se poate aprecia evoluţia în bine sau în rãu a celor observate cu un an înainte. Sau harta poate fi transmisã de la o serie de şcolari la alta pentru compararea rezultatelor. Activitatea în sine poate deveni o tradiţie frumoasã şi poate stimula copiii sã se implice în comunitatea cãreia îi aparţin.

Acest articol participa la Spring SuperBlog 2014