Fact I – Obligaţiile sociale
Cu vreo trei ani în urmã eram la o petrecere de
botez...Lume selectã, restaurant cu ştaif, plictisealã la greu. Se mai dansa,
se mai discutaaaa...muzica era acceptabilã, dar tare aş fi şters-o spre casã
dacã n-ar fi trebuit sã fiu politicoasã faţã de gazde. In unele momente de
lâncezealã singura distracţie era iubirea, pardon, studiatul aproapelui. Casc
ochii la comeseni, admir toaletele cucoanelor, apreciez gradul de
„bunã-dispoziţie” al bãrbaţilor, simt cum mã cuprinde o tristeţe iremediabilã.
La a doua panoramare a sãlii remarc o domnişoarã pe direcţia nord-nord-est.
Nimic deosebit, fãtuca e genul dulce, dar stã puţin cam nemişcatã, cu privirea
fixatã în poalã. Mã gândesc cã i-a picat greu vreun fel din menu, dar o vãd
mişcând mâinile discret. Observ cã ţine ceva, îmi dau seama cã este un gadget,
dar nu mã dumiresc prea tare. M-a lãmurit iute consortul meu cã acela este un
eBook. Aaaaa, va sã zicã domnişoara trişa şi citea pe sub faţa
de masã. Mamã, ce-am mai invidiat-o!
Fact II – Timp de calitate cu copilul
Pe la patru ani odrasla mea a început sã aibã pretenţia
sã adoarmã în sunetul cald al vocii mele, citind diverse opere de profil.
Operele erau grele. Adicã numai în format mare şi hardcover. Ma întindeam lângã
moştenitor şi citeam pânã îmi amorţeau braţele din cot. Copilul nu adormea
imediat, cã era curios cum se terminã povestea. Într-un final el se dãdea dus,
dar nu şi eu ! Lãsam uşurel cartea lui şi apucam cartea mea. La primul foşnet
al paginii întoarse, micul terorist sãrea ca ars şi auzeam replica de coşmar:
„Mami, citeşte!”
Fact III – Educaţia
„Mami, pentru mâine avem o poveste de citit...”
„ Ce poveste?”
„ Privighetoarea de Hans Christian Andersen”, aud
sentinţa în telefon.
Il ascult nervoasã pe fiu-meu. De unde sã scot eu
„Privighetoarea” pânã mâine? Am Andersen cu ALTE poveşti, nu cu asta! Sunt la
serviciu, aşa cã fac şi eu ce pot. Caut pe net şi dau la imprimantã. Micşorez
scrisul sã nu consum cartuşul aiurea. Seara citim „Privighetoarea” pe Times New
Roman de 10. Cu lupa.
Fact IV – Alergiile
Privesc metrul cub de cãrţi ce-mi ocupã spaţiul în
sufragerie. Trebuie sã-l şterg de praf. Mã
leg preventiv cu o cârpã peste nas. Cele mai vechi cãrţi sunt un coşmar
de pagini rupte şi îngãlbenite, dar nu mã îndur de ele. E greu sã cumpãr
altele, costã ceva. Plus cã mi-ar mai trebui o mobilã pentru depozitare. Le
apuc cu vârful degetelor şi le bat bine. Mai zboarã câte o bucãţicã de hârtie.
Nu mai au zile multe! Dupã ispravã lãcrimez douã zile.
Dacã vã recunoaşteţi în situaţiile de mai sus, este clar
cã aveţi nevoie de un magazin online care sã vã
ofere ceva tehnologie şi sã vã uşureze viaţa. Cu alte cuvinte cãutaţi-vã un
eBook! Este un device foarte util, conceput pentru cei care au tangenţã
permanent cu cãrţile. Este un drog pentru împãtimiţii lecturii şi un mod stilat
de a-ţi purta dependenţa peste tot. Este chiar o unealtã ecologicã dacã stãm sã
ne gândim câtã hârtie scuteşte de tipar.
Pentru
mine rãmâne întrebarea spinoasã dacã folosirea unui astfel de gadget îmi poate
înrãutãţi miopia. Dupã ani de stat cu nasul în cãrţi, cu litere care mai de
care mai puchinoase, ochii mei sunt gata de pensie. Din fericire, dacã veţi
avea curiozitatea sã vã informaţi cu privire la aceste eBook-uri, veţi constata
cã producãtorii s-au gândit la toate detaliile. Unele chiar uimitoare! Textul
este afişat clar pe un ecran E Ink ce foloseşte particulele de cernealã pentru
a imita tipãritura, iar culoarea ecranului este asemãnãtoare cu cea a hârtiei,
putând fi lesne confundat cu aceasta. Ochii nu obosesc deoarece ecranul reflectã
lumina ca şi hârtia adevãratã, iar contrastul este mult îmbunãtãţit. Existã
butoane plasate pe ambele pãrţi ale device-lui astfel încât sã ai acces la ele
indiferent de poziţia corpului. Se conecteazã Wi-Fi şi nu necesitã instalare
suplimentarã de programe.
Scriind
aceste lucruri mi-am adus aminte de singura vizitã pe care am fãcut-o în
dulcele târg al Iaşilor. Am plecat cu bagaje grele, cã am dus cadouri rudelor.
Ne-am întors cu o geantã în plus, cã am prins reduceri la o librãrie şi era
pãcat sã ratãm asemenea chilipir. Unde n-aveam eu un eBook sã omor cele 6 ore
pe tren şi sã scutesc efortul de a cãra “promoţiile” în valizã?
Acest articol participa la Spring SuperBlog 2014
Intr-adevar, este perfect pentru calatoriile cu trenul sau scurte momente de timp liber. Bine ca ai povestit "fact I" ca in curand am si eu botezul copilului, sa stiu sa nu-mi iau Kindle-ul cu mine, sa se sperie mesenii :))
RăspundețiȘtergereAsta da impatimire, sa citesti eBook-ul la botezul propriului copil. Se scuza doar in cazul in care este o carte de puericultura.
ȘtergereIn doua povestioare m-am regasit si eu.Frumoase si realiste.E cam tarziu pentru mine sa-mi iau un eBook,depinde cate zile am.Eu asa as vrea sa castigi,pentru ca -mi place ce scrii si cum scrii.O seara buna!
ȘtergereMă faci să dau "fuga "la online ăla!
RăspundețiȘtergere