Stii cine eşti?

Nu, nu este o întrebare retoricã. Eu personal nu sunt deloc sigurã, iar viitorul mi se pare deschis oricãrei variante neplãcute. Cã de alea plãcute nu s-a plans nimeni încã! Subiectul pe care il abordez în aceastã probã SuperBlog este extrem de incitant, puţin fantastic şi din plin ştiinţific. Are aplicabilitate în situaţiile neprevãzute despre care pomeneam mai sus.

Aşadar, cât de bine vã cunoaşteţi organismul? Teorie ştim cu toţii sau, mã rog, ar trebui sã avem câteva date de interes general, cã doar fãcurãm ceva noţiuni de geneticã în liceu. In principiu caracteristicile noastre reprezintã o combinaţie a genelor preluate de la cei doi pãrinţi. Hm…care la rândul lor reprezintã o combinaţie de gene a pãrinţilor lor, adicã bunicii noştri…care la rândul lor…Pricepeţi unde bat.

Cu alte cuvinte, pot sã recunosc trãsãturile comune cu pãrinţii mei, dar restul vine de undeva, din…arborele genealogic. Poate fi drãgãlaş sã spui cã odrasla ta seamãnã la încãpãţânare cu bunicul dinspre mamã, cã are ochii mãtuşii şi degetele boante ca ale strãbunicii dinspre tatã, dar când intervine predispoziţia spre anumite boli, sunt sigurã cã nimãnui nu i se mai pare deloc amuzant. Moştenim tarele unei lungi linii de generaţii dinaintea noastrã şi puţini dintre noi cunosc cât de cât de ce au suferit strãmoşii. Eu mã aştept la hipertensiune, diabet, spondilozã, varice dinspre pãrinţi, la Alzheimer, pietre la ficat şi rinichi slabi dinspre bunici, iar restul Dumnezeu cu mila! Pe linia bunicii mele şi a familiei ei s-a murit numai de cancer în cele mai diverse forme. N-aş fi vrut sã sune atât de grav, nici sã vã sperii, dar uneori este bine sã ne gândim şi la lucrurile grave din viaţa noastrã.

Boon, am stabilit cã nu prea avem idee cine suntem. In mod similar habar n-avem cine sunt copiii nostri. Ar putea foarte bine sã vinã de pe Marte, atât de ignoranţi suntem! Ii concepem, îi naştem, ne simţim una cu ei şi totuşi îi putem ajuta atât de puţin atunci când se îmbolnãvesc. Bineînţeles cã existã soluţii, dar cunoaşterea lor depinde în mare mãsurã de disponibilitatea noastrã de a le cãuta sau pune în aplicare. Copiii noştri pot beneficia de descoperirile actuale, de tehnicile moderne de vindecare a bolilor, de facilitãţile oferite şi mã refer în primul rând la recoltarea de celule stem. Dacã vreţi sã ştiţi ce înseamnã durerea de a descoperi cã iubitul tãu copil suferã de o boalã rarã sau greu tratabilã sau netratabilã, vã invit sã citiţi câteva poveşti pe http://www.cordcenter.ro/povesti-de-succes.html . Staţi liniştiţi, sunt poveşti cu happy-end, nu intenţionez sã vã tulbur seara.

Poveştile de succes menţionate au un numitor comun, finalul plin de speranţã se datoreazã transfuziei cu propriile celule stem recoltate la naştere. Metoda se bazeazã pe proprietatea celulelor stem, nediferenţiate, de a se specializa şi de a ajuta astfel la regenerarea ţesuturilor. Deocamdatã, cu ajutorul lor pot fi tratate 80 de boli, unele extrem de grave. In cazul naşterii unui copil, recoltarea se face din cordonul ombilical, din placenta, din sângele placentar. Procedura nu presupune riscuri şi se poate efectua indiferent de tipul naşterii, chiar de cãtre personalul care asistã. Bineînţeles cã, în cazul în care mama prezintã infecţie cu HIV, HTLV,  sifilis activ si infecţie activã cu HVB si HCV (virus hepatitic B si C) si CMV (cytomegalovirus), procedura este strict interzisã. Informaţii generale gãsiţi pe http://www.cordcenter.ro/recoltare-celule-stem.html .  De ce se preferã recoltarea la naştere? Pentru cã, la fel ca în cazul unei transfuzii obişnuite, administrarea celulelor stem provenite de la o altã persoanã poate determina o reacţie de respingere din partea sistemului imunitar al celui care primeşte celulele. In plus, celulele stem recoltate din cordonul ombilical sau placenta au o putere de acţiune mai mare, adicã sunt mai eficiente decât cele recoltate de la un adult.

Contrar a ceea ce aţi putea crede, în România este disponibil acest serviciu de recoltare şi pãstrare a celulelor stem, iar compania Cord Blood Center Medical este prima şi cea mai mare bancã de celule stem din ţarã.

Una dintre cele mai invalidante boli ce poate fi tratatã cu celule stem este paralizia cerebralã, iar statisticile aratã cã la noi în ţarã existã 21000 de copii afectaţi de aceastã maladie. Este impresionant şi îngrijorãtor în acelaşi timp. Având 8 ani de experienţã în spate, Cord Blood Center susţine în prezent, în parteneriat cu doua instituţii medicale din România : Clinica de Neurologie Pediatricã – Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr A. Obregia” Bucureşti  şi Institutul Clinic Fundeni, Clinica de pediatrie, Departamentul Transplant Medular, primul studiu medical menit sã încurajeze tratarea paraliziei cerebrale pentru copiii bolnavi.

Din punctul meu de vedere procedura ar trebui sã constituie o obligaţie socialã legiferatã. Existã tot mai multe studii care aratã, nu numai îmbãtrânirea populaţiei şi scãderea natalitãţii, dar şi o creştere a incidenţei diferitelor boli în rândul copiilor. Expunerea mamelor la viaţa stresantã, hrana intens aditivatã şi mediul poluat mãresc riscul ca nou-nãscutul sã dezvolte o serie de maladii care nici mãcar nu pot fi bãnuite. Parafrazând, aş spune cã suntem prea sãraci ca sã ne permitem riscuri atât de mari. Cu alte cuvinte, nu numai cã viitorul este compromis prin creşterea unei generaţii afectate de boli, dar, economic vorbind, statul nostru de-abia reuşeşte sã asigure întreţinerea copiilor bolnavi. Nu mai pun la socotealã familiile distruse din punct de vedere emoţional, blocate în coşmarul îngrijirii acestor copii.

Intr-un viitor nu foarte îndepãrtat probabil procedura de recoltare a celulelor stem la naştere va fi ceva de rutinã. Ar putea funcţiona ca un soi de asigurare de viaţã pentru viitorii adulţi. In fond, chiar asta reprezintã! N-ar trebui sã ne mai îngrijoreze boli ca Parkinson sau diabetul zaharat. Vom şti cã undeva, bine stocat, existã tratamentul pentru acestea. Vârsta a treia ar putea deveni o perioadã înfloritoare, plinã de activitate, o perioadã pe care oamenii nu ar trebui sã o petreacã pe la doctori, încercând sã se menţinã în viaţã.

In încheiere am sã vã spun cã, la noi în ţarã, sunt multe personalitãţi din cele mai diverse domenii care au apelat la serviciile Cord Blood Center Medical: Cãlin Goia, Letiţia Zaharia, Marcel Pavel, Monica Davidescu şi Aurelian Temişan, Helmut Duckadam, Dan Capatos şi alţii. Ei au optat pentru siguranţa copilului lor.

Acest articol participa la Spring SuperBlog 2014