Sa bata clopotele, am terminat ILIONUL!
Ce mai carte, ce mai poveste! Il declar pe Dan Simmons, oficial, scriitorul meu preferat. Cel putin pe anul in curs...
Bineinteles ca iar am luat plasa si, dupa peste o mie de pagini citite cu sufletul la gura, am constatat ca ajung la finalul celor doua volume fara deznodamantul definitiv, ca sa zic asa, adicatelea trebuie sa citesc in continuare "Olimp" deoarece este vorba despre un diptic. Mare, mare durere! Acum este musai sa comand ultimele volume, ca simt ca-mi plesneste capul de curiozitate.
Nici nu stiu cu ce sa incep... Este un SF, asta e clar, unul dintre cele mai incitante, mai vaste SF-uri citite in ultimii ani. Este magistral. In povestea SF este introdusa o alta poveste, legenda Troiei si a celebrului razboi din mitologie. Acesta este un lucru realmente educativ. Dan Simmons se dovedeste expert in mitologie si foloseste toate personajele cunoscute sau mai putin cunoscute, amintite de Homer in Iliada, fie ele simpli oameni sau zei. Numele cartii, "ILION", este dat tocmai de numele arhaic al cetatii Troia si al imprejurimilor sale, locul unde, timp de noua ani, s-a purtat cel mai crancen, sangeros razboi, din cauza rapirii prea-frumoasei Elena.
Dar, sa o luam cu inceputul. Dan Simmons spune trei povesti totalmente diferite. Cu o arta scriitoriceasca absolut desavarsita, autorul alterneaza cate un capitol din fiecare fir de actiune, fara ca tu, cititor, sa te prinzi vreun moment care este legatura dintre aceste povesti aparent separate. De-abia astepti sa incepi fiecare capitol ca sa vezi ce se mai intampla si daca poti ghici punctele comune. Va spun ca nu am vazut unde se unifica povestile nici macar la capitolele dinspre finalul volumului doi, la penultimul si ultimul a inceput in sfarsit sa se faca putina lumina. Cand sa aflu deznodamantul, cum spuneam, s-a terminat cartea. Sa te tii frustrari pana cumpar "Olimpul"! Va sfatuiesc sincer sa le achizitionati la pachet, altminteri ramaneti "nedumeriti" ca si mine.
Actiunea se petrece intr-un viitor tare indepartat al civilizatiei umane, in care lucrurile stau cu totul altfel. A, bineinteles ca la inceput nici nu eram prea sigura despre ce planete vorbim, de-abia mai tarziu a fost clar ca sunt implicate Pamantul, Jupiter si Marte. Cronologic, povestea incepe la vreo 1500 de ani dupa ce omenirea ajunsese intr-un punct de evolutie tehnologica, moment in care folosirea necontrolata a unor descoperiri de genul gaurilor de vierme dusese la un eveniment nefericit. O parte dintre oameni parasisera Pamantul, instalandu-se pe statii orbitale, in orase satelit. Cei ramasi pe Pamant erau de ordinul sutelor de mii si traiau ca intr-un cocon, uitand cu totul vechiul mod de viata si istoria omenirii, fiind paziti si serviti de fiinte stranii, cu origine necunoscuta, numite voynicsi.
Ce legatura exista cu Iliada si Troia? Pfui, va trebui sa cititi cartile, nu va stric eu surpriza.
ILION este plina de actiune, nu lancezeste nici un moment. Scenele din razboiul troian sunt extrem de veridic descrise, se vede ca autorul s-a documentat serios sau este un mare fan al acestei legende.
Dan Simmons este si un mare tehnician al SF-ului. Unele fragmente abunda in amanunte despre tehnologiile imaginate de autor, despre fenomene fizice si astronomice, trebuie sa aveti rabdare pentru ca acesta este tot farmecul lecturii. Plus ca veti invata foarte multe lucruri noi.
Va va fi foarte greu sa lasati cartea din mana, este acaparatoare datorita maiestriei cu care sunt realizate descrierile, parca te afli in fata unui ecran cinematografic. Pe alocuri povestea aluneca in scene mai sangeroase, intr-o latura mai horror, fara sa para insa o exagerare. Echilibrul este pastrat foarte bine si injecteaza cititorului exact doza de aventura necesara.
Am sa inchei spunand ca ILION a luat premiul Locus in anul 2004, fiind o carte extrem de laudata de critici. La noi a aparut in colectia Nautilus a editurii Nemira.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile la acest articol sunt moderate, nu apar imediat pe pagina.